După intense pregătiri și frământări, s-a produs și evenimentul. Regele și-a ținut discursul și, stupoare! La finalul lui eram tot republică constituțională. Nu lovitură de stat, nu revoluție, nu puci, nimic.
Cuvinte puține, voce tremurată de emoție, mesaj de bun simț, radiografie a societății in care trăim. Atingeri fine și bine țintite. Cine a avut urechi să audă, a auzit. Dacă a și înțeles, cu atît mai bine pentru el.
A fost ca prezență, prestanță si discurs un aristocrat. Un aristocrat de 90 de ani. Și totuși, dincolo de toate atributele unui aristocrat, un om. Un om de 90 de ani.
Nu sunt pentru monarhie, deși simpatizam în anii 90 cu cei care cereau reinstaurarea ei. Altă vârstă, alte idei. Nici atunci nu credeam și nici acum nu cred că numai monarhia ne poate modifica starea în care suntem. Motivul este același: prea puțini oameni, prea multe animale, prea mult zgomot si prea puțină LINIȘTE.
Asta s-a întâmplat si azi in Parlament, ca și în țară.
Mult zgomot. Foarte mult zgomot. Și un moment de LINIȘTE. Omul care le-a vorbit celor prezenți îndemna, prin prezența sa, la respect, cumpătare in manifestare, introspecție și LINIȘTE.
Înainte și după discurs s-au manifestat animalele, atât cele domestice cât si cele sălbatice, atât cele prietenoase cât și cele de pradă, brute sau viclene. Toate deghizate în politicieni, ziariști, comentatori, deontologi, simpli cetățeni. Făcând foarte mult zgomot.
Asta e problema în țara asta: prea mult zgomot, prea multe animale. Nu se mai aud oamenii, pentru ca sunt foarte rare momentele de LINIȘTE.
În rest, totul e ca și înainte de discurs. Numai în timpul lui a fost LINIȘTE!
Între timp, a murit Liviu Ciulei. Un motiv de LINIȘTE.
0 coments:
Trimiteți un comentariu